„Ion” din Anina, primul om din Europa

Ion a fost găsit în Munții Aninei, într-o peștera din Anina - județul Caraș-Severin. De Vasile au dat tot în acea peșteră, dar, cu toate că se aflau la mică distanță unul de altul, Ion si Vasile nu s-au cunoscut niciodată, pentru că Ion și Vasile au trăit la 14.000 de ani distanță. Ion este de fapt o mandibulă, dar nu orice fel de mandibulă: este cea mai veche rămășiță de homo sapiens din Europa descoperită până în prezent. 

Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost descoperit în anul 2002 de un grup de speologi de la Timișoara într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei. După ce procedurile de datare s-au încheiat, cercetătorii au ajuns la concluzia că osul nu este unul oarecare, ci reprezintă cel mai vechi rest de om modern din Europa. Peștera în care a fost găsită prețioasa fosilă umană este parțial inundată. Grupul de speologi timișoreni, Proacvagrup, care a făcut istorica descoperire a fost nevoit să treacă printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru și cu echipament complet. 

Silviu Constantin, un speolog de la Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din București, care lucrează acum la peștera, ne-a relatat povestea descoperirii. "Acolo au avut surpriză să găsească, pe lângă alte oase care bănuiau ca sunt de urs, de alte animale, o mandibulă de om. Au scos mandibula, au dus-o la secția din Cluj a Institutului «Emil Racoviță»", povestește Silviu Constantin. Mandibula trebuia însa datată și au fost găsiți câțiva savanți străini dispuși să ajute, pentru ca procedura datării cu Carbon 14 nu este una ieftină, o astfel de procedură costând minimum 500 de dolari. 

"L-am găsit pe profesorul Erik Trinkaus, un antropolog cunoscut, care a fost de acord să facă datările. În general, se fac probe duble, la laboratoare diferite, ca să fim siguri. Acum lucrurile sunt evidente, pentru că știm că omul e vechi. Când s-a scos mandibula, nu se știa cât de vechi este. Dacă avea 10.000-15.000 de ani, nu era extrem de interesant. Vârsta este de aproximativ 40.000 de ani. O să găsiți în anumite articole cifra de 35.000-36.000 de ani, care este data în anii carbonici. Și este o diferența între anii carbonici și anii calendaristici! Eu tot ce vă spun vă spun în anii calendaristici. Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt în Africa, iar în Europa, până la descoperirea din Munții Aninei, erau undeva în jurul a treizeci și ceva de mii de ani", spune speologul Silviu Constantin.

VECHIME. "Prin faptul că în zona asta s-a găsit un rest de om modern mai vechi decât tot ce era cunoscut în Europa Occidentala, ne dă indicații că putea fi un culoar de trecere pe aici în ceea ce privește răspândirea populației de homo sapiens pe continentul nostru. Iarăși e important, pentru că înseamnă ca în aceeași perioada, în Europa, homo sapiens trăia în paralel cu omul de Neanderthal, două specii diferite", afirma speologul. Omul de Neanderthal trăia în Europa în aceeași perioada în care primii oameni moderni, urmașii lui homo erectus, populau Africa. 

Problema care nu le dădea pace paleoantropologilor privea întâlnirea dintre cele doua specii, în perioada de timp în care homo sapiens a plecat din Africa spre Asia și Europa. Fosila lui Ion, homo sapiens de la Anina, veche de 40.000 de ani calendaristici, este chiar din perioada în care populațiile de oameni moderni intrau în contact cu cele de neanderthalieni. "Aceasta este importanta fosilei", spune antropologul Jo"o Zilh"o, de la Universitatea din Portugalia. " Rămâșițele de la Anina sunt exact din perioada în care homo sapiens intra în Europa, dar chiar in acele timpuri omul de Neanderthal dispărea din Europa. Inevitabil s-au întâlnit unul cu altul", spune Jo"o Zilh"o. 

TEORII. Antropologii vor însă să știe ce s-a întâmplat cu neanderthalienii și care a fost cauza dispariției acestora. Exista mai multe teorii, printre care cea potrivit căreia populația de oameni de Neanderthal a fost decimată de către homo sapiens. Dar mandibula lui Ion și alte fosile de om modern demonstrează că neanderthalienii și oamenii moderni nu s-au războit intre ei, ci s-au amestecat, pentru că Ion are unele trăsături caracteristice omului de Neanderthal. 

Cercetătorii au crezut la început ca omul, botezat la scurt timp Ion, a locuit chiar în peștera respectiva, în plina epoca de piatră. Dar, după investigații ulterioare, s-a ajuns la concluzia că peștera nu a fost locuită. Nu s-au găsit unelte, prin urmare Ion a trăit și a murit în alta parte, dar, în cele câteva zeci de mii de ani de la moartea sa, mandibula a ajuns în adâncimea peșterii. După datarea cu Carbon 14, situl a devenit extrem de interesant pentru savanți.

VASILE. În urma cu doi ani, o alta descoperire i-a impulsionat pe oamenii de știința: un craniu aproape întreg, tot de homo sapiens, dar mai tânăr cu 14.000 de ani ca Ion. După   ce a fost datat, craniul a primit și el un nume romanesc - Vasile. "Povestea cu Ion, Maria și Vasile care se plimbau prin peștera este falsă. E o mare diferență intre ei", spune Silviu Constantin. "Ce este foarte important este că s-a găsit acest depozit de oase de urs de peștera amestecate cu oase de capră, de cerbi giganți", adaugă Constantin. Explicația faptului că în peștera nu s-au găsit alte oase umane este simplă: craniul este rotund și are mai multe șanse să ajungă cât mai departe, pentru că se rostogolește. SCHIMBĂRILE DE CLIMĂ. Resturile din peșteră sunt în marea majoritate ale urșilor care își aveau acolo bârlogul dintre ei au fost prinși de ape acolo. Unii au murit în timp ce hibernau nepăsători. Ieșirile din galerie le-au fost astupate și acolo și-au găsit sfârșitul. Silviu Constantin ne-a precizat că nu s-au găsit schelete întregi, ci numai fragmente dispuse în straturi, în funcție de timpul geologic în care s-au format. "Din câte știm noi, pana acum este unul din cele mai bine documentate situri cu urs de peșteră din Europa. Aici s-a lucrat cu multă, multă grijă. Noi suntem o echipă internațională și s-a lucrat cu metode moderne și metodic, pentru că doream să stricăm cât mai puțin", spune speologul, care subliniază și importanță geologică a descoperirii oaselor de animale. 

Resturile au fost aduse de viituri, care au avut loc la intervale scurte de timp la scara geologică, în jur de 5.000 de ani. Din punctul de vedere al celor care se ocupă de paleoclimat este foarte interesant, pentru ca prezicerile care țin de evoluția viitoare a climei țin de înțelegerea schimbărilor climaterice din trecutul geologic al Pământului. Este nevoie de locuri în care să se poată studia așa-zisele "episoade catastrofale", când clima "a luat-o razna" într-un interval foarte scurt de timp, când au avut loc oscilații rapide. 

Peștera de la Anina este un loc ideal pentru studierea acestor fenomene. "Este foarte important, pentru că am os de urs - care poate fi datat - , apoi am peste el o stalagtită, care și ea poate fi datata, apoi am iar os de urs, apoi, peste toate astea, vine o viitură", spune speologul de la "Emil Racoviță". Cu o zi înainte să ne întâlnim cu echipa de cercetători, aceștia descoperiseră câteva fragmente de fosile, care ar putea reîntregi craniul lui Vasile, aflat acum la Cluj. După ce vor fi studiate în totalitate, resturile scheletelor se vor opri la un muzeu din Reșita.

OASE 

Numărul peșterilor din Banat ajunge la câteva mii. Peștera cu oase de la Anina are o lungime totală de peste 1 kilometru, dar are foarte multe sifoane. Partea interesantă, cea în care lucrează cercetătorii în prezent, are doar câteva sute de metri. Problema turismului la peștera nu se pune, din cauza dificultăților legate de acces și o eventuala investiție în acest sens ar fi uriașă și inutila. Peștera prezintă interes doar din punct de vedere științific. Situl este deja un punct de referința în materie de peșteri cu fosile. Anul acesta se vor strânge la Anina în jur de 14 persoane, care vor lucra la excavări: grupul speologilor de la Timișoara, cei care au și făcut marea descoperire, cercetători de la Institutul "Emil Racoviță" din București, profesorul Erik Trinkaus de la Universitatea americana din San Louis, doi antropologi de la Universitatea din Lisabona, un cercetător de la Universitatea din Bordeaux, un profesor din Australia care studiază compoziția izotopică, un francez care are doctorat pe urs de peștera și două echipe de arheologi români de la Universitatea din Reșita. Pregătirile dintr-o zi normală de lucru se prelungesc până spre orele 11:00-12:00. Trecerea prin sifon se face individual. Dacă s-a întâmplat ceva, ești pe cont propriu. Apa are o temperatură de 9-10 grade Celsius. Pe lângă echipamentul pentru scufundare, trebuie cărat în niște saci numiți "banane", echipamentul pentru munca propriu-zisa. Lucrul în peșteră durează până pe la 10:00-11:00 seara, dar se poate prelungi și după miezul nopții. Cel mai simplu lucru care se poate întâmplă este să cazi câțiva metri. Riscul cel mai mare este să se întâmple ceva într-un sifon: să se agațe buteliile sau vreun fir sau să se petreacă un atac de panică. Ploile din ultima vreme au produs efecte și în subteran. A crescut nivelul apei. 

MOȘ MARTIN 

Silviu Constantin ne-a povestit o descoperire interesantă în privința oaselor de urși de peștera: "S-au făcut studii izotopice pe caninii de urs și compoziția izotopică din dinți ne oferă indicii despre dieta animalelor. În general, cam toți ursii de peștera cunoscuți în Europa sunt plasați în categoria erbivorelor. Erau ei mari, erau fioroși, dar tot zmeura mâncau. La peștera cu oase, ursul era omnivor, adică mânca cu salată, dar mânca și carne. Acesta este primul urs de peștera despre care avem informația că vâna și mânca ce vâna". 

Pentru că se afla pe teritoriul unei rezervații naturale, peștera cu oase de la Anina este protejată implicit. Peșterile sunt clasificate în patru categorii, în funcție de importanță, iar peștera cu oase s-ar înscrie la prima categorie. Unul din obiectivele campaniei de anul acesta este documentarea temeinică pentru întocmirea unui dosar care, după ce va fi aprobat, va pune situl în categoria A. "Numai prin faptul că se găsește pe teritoriul parcului capătă automat statutul B. Dar nu este suficient. Noi vrem să o promovăm la categoria A. Asta înseamnă acel dosar care se depune la Ministerul Mediului și la un moment dat se emite o hotârăre de guvern prin care peștera este promovata la categoria A. Asta înseamnă că se interzice orice fel de activitate în afară de cea științifică. De exemplu, în peșterile de categoria B se poate practica ecoturismul", spune speologul Silviu Constantin. Înainte de 1989, existau custozi pentru peșteri, persoane care locuiau în  apropiere și care primeau o retribuție modestă în schimbul îngrijirii peșterii. Cu timpul, acest sistem n-a mai funcționat, fiind înlocuit de către cluburile de speologie, care au un număr de peșteri. "În toată zona Banatului există credința că în peșteri se găsesc comori", spune speologul. Acesta este motivul pentru care peștera trebuie protejată, chiar dacă este greu accesibilă, iar intrarea nu este prea îmbietoare. "Comoara" - maxilarul lui Ion și craniul lui Vasile - a fost deja descoperită, dar o măsură de siguranță împotriva unor căutători de comori care să distrugă situl nu este cu totul inutilă. Zona, și chiar și o parte din peșteră, pot fi vizitate acolo unde terenul permite acest lucru. Totuși, locurile unde au fost găsite oasele, nu pot fi vizitate din motive de conservare și de cercetare dar, care vizitator nu ar fi bucuros să spună mai departe că a intrat în această peșteră?
De aici poate oricare potențial vizitator să înțeleagă cum arată peștera:
http://geoparcanina.exploratorii.ro/ion.php

Autor: Carmen Plesa Catalin Pruteanu - JURNALUL NAȚIONAL

Completări și modificări: Aurel Dunăroaia

Articolul scris de BBC în legătură cu descoperirea din Munții Aninei:
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/3129654.stm

http://www.caon.ro/oamenii-de-stiinta-au-descoperit-in-romania-dovada-incrucisarilor-intre-neanderthalieni-si-omul-modern/1547514

Human fossils set European recordBy Jonathan Amos
BBC News Online science staff

Fossils picked up in a Romanian bear cave are the oldest specimens yet found of modern humans in Europe, scientists say.
One of the items - a male, adult jawbone - has been dated to be between 34,000 and 36,000 years old.
The other pieces, which include the facial bone of an adolescent, are still being tested but are thought to be of a similar age.
This puts the fossils - from three different individuals - in a period in history when modern humans are believed to have shared the continent with Neanderthals, their now extinct hominid cousins.
Indeed, the researchers reporting the discoveries go so far as to suggest the fossils show some degree of hybridisation - they are possibly the result of interbreeding between modern humans and Neanderthals, they argue.
This is a position that drives a heated debate among scientists, many of whom doubt there was much mixing of the species.
These researchers point to DNA studies that indicate Neanderthals contributed little or nothing to the genes of humans living today.
Human development
The new finds, made in the Carpathian Mountains, are sure to prompt further argument.
They are detailed by Professor Erik Trinkaus and colleagues in two journals: the Proceedings of the National Academy of Sciences and the Journal of Human Evolution.
The team says the fossils, while undeniably modern ( Homo sapiens ), display some features that are very primitive in nature, such as large molars.
"Both the lower jawbone and the upper jaw of the face have the same pattern in the cheek teeth - the wisdom teeth in particular are simply huge. They are bigger than just about anything else we have from the last 200,000 years," Professor Trinkaus told BBC News Online.
"The best explanation I can put on it is that when modern humans spread out of Africa, they interbred with local populations of archaic humans, including the Neanderthals," said the Mary Tileston Hemenway Professor of Anthropology at Washington University in St Louis, US.
"It shows us that the earliest 'modern Europeans' were considerably less modern than we normally consider them to be, and that significant human evolution in details of anatomy has taken place since they became established across Eurasia."
'Wonderful mosaic'
The fossils were originally discovered in February 2002 in Pestera cu Oase - translated as the "Cave With Bones" - by three Romanian cavers.
It is not known how they got into the cave, but Professor Trinkaus says one possibility is that early humans used the site as a mortuary for the ritual disposal of human bodies.
The currently most popular model for the emergence of modern humans ties their origin to Africa within the last 200,000 years.
This theory argues that a wave of Homo sapiens then swept out across the world to replace all other human-like species, including Neanderthals.
Some molecular studies have seemed to refute any possibility that mixing took place - they indicate that our last common ancestor existed before Neanderthals themselves arose.
"The problem with this whole debate is that we have so few specimens in Europe - it's hard to make a hard and fast case," commented Professor Clive Gamble, from the UK's Centre of the Archaeology of Human Origins.
"The genetic studies are quite convincing but we need more information and that makes these new fossils very interesting. I'm sure that what we deal with eventually is going to be a more wonderful mosaic."
In June this year, another group of scientists reported the discovery of the oldest ever modern human remains at Herto in Ethiopia. The skulls were said to be about 160,000 years old.

The previous oldest modern human remains in Europe are dated to about 30,000 years ago.Story from BBC NEWS:
http://news.bbc.co.uk/go/pr/fr/-/2/hi/science/nature/3129654.stm
© BBC 2013